Alexandru Bernardazzi a fost unul din cei mai renumiți arhitecți din Chișinău care a jucat un rol foarte însemnat în edificarea frumosului în capitală. Arhitectura majorității clădirilor mărturisesc că, pe lângă cunoștințele asupra stilurilor arhitecturale, Alexandru Bernardazzi a avut și o imensă experiență, mult potențial și talent.

Alexandru Bernardazzi s-a născut la data de 1 iulie 1831 în orașul Piatigorsk. Cele mai multe momente din copilăria sa și le-a petrecut alături de doi arhitecți – tatăl Giuseppe și unchiul Giovanni.

pc: ro.wikipedia.org
pc: ro.wikipedia.org

Datorită plimbărilor făcute în munți, peisajelor excepționale pe care a avut ocazia să le admire, discuțiilor de suflet cu tatăl și unchiul său, Alexandru a căpătat un interes mare pentru construcții și arhitectură.

La 12 ani, Alexandru Bernardazzi intră în Institutul de Construcții din cadrul Univerității de Stat de Arhitectură și Construcții din Sankt Petersburg, iar la absolvire obține titlul de ajutor de arhitect. Din 1850 este numit într-o funcție tehnică în cadrul comisiei pentru construcții și drumuri din Basarabia, iar în 1856 devine arhitectul Chișinăului.

Edificiile construite de el în centrul orașului au stilul, forma, calitatea asemenea modelelor europene. De astfel, Alexandru Bernardazzi a dat tonul unui nou avânt arhitectural oferind exemple pentru dezvoltarea pe plan arhitectural a Chișinăului.

Construcțiile Chișinăului

Astăzi, plimbându-ne pe străzile capitalei, la poalele clădirilor construite în secolul XX care astăzi sunt reprezentative pentru oraș, poate deveni greu să ne convingem că în trecut acestea erau amplasate pe străzi sărăcăcioase, fără pavaje, amenajare sau surse pentru iluminare. Cu un secol în urmă, clădirile, care în mare parte erau cu un singur etaj, erau distribuite haotic, nu existau trotuare, ci peste tot se profilau căruțe.

Străzile neasfaltate care măreau riscul apariției accidentele, bolovanii proeminenți, fragmentele de calcar din cărămizi roșii rupte creau o impresie proastă.

În ciuda aspectului nearătos al orașului, existau clădiri construite de Alexandru Bernardazzi care reușeau să oprească lumea pe stradă datorită frumuseții lor. Așadar, edificarea Chișinăului este strâns legată de numele arhitectului.

După terminarea studiilor în Sankt Petersburg, Alexandru cunoștea deja locația spre care dorea să se orienteze pentru a-și aplica cunoștințele dobândite – Chișinău. Grija pentru viitoarele construcții se afla în mâinile unei comisii speciale din Basarabia în care activa și arhitectul.

Proiectul care ilustra planul general de reconstruire a orașului a fost finisat în anul 1843. Urmând exemplul orașelor din Rusia, centru Chișinăului din prima treime a secolului al XIX-lea, urma particularitățile clasicismului rusesc. Astfel, clădirile erau plănuite a fi construite în stilul baroc, la care se adăuga și puțin din stilurile gregorian și bizantin.

După ce face cunoștință cu arhitecții și artiștii locali, Bernardazzi începe a căuta materiale de construcții. Calcarul alb, sau cum este numit astăzi – cotileț, a devenit datorită rezistenței și frumuseții sale materialul de bază și primordial ridicării oricărei clădiri a Chișinăului.

Alexandru Bernardazzi a creat și pus în practică planuri pentru amenajarea teritoriului, pavarea străzilor și crearea unor instalații sanitare. A fost autorul următoarelor clădiri: gimnaziul pentru fete fondat de principesa Dadiani, clădirea dumei orășenești, biserica grecească situată pe strada Vlaicu Pârcălab, clădirea tribunalului districtual, casa lui Catacazi situată la colțul străzilor Bănulescu Bodoni și 31 august 1989 și altele.

Gimnaziul pentru fete „Principesa N. Dadiani”

Clădirea respectivă a fost construită în anul 1900 în stilul gotic italian. Se consideră că multe detalii au fost preluate de către autor din aspectul Domului Santa Maria del Fiore din Florența, Italia. Astăzi, ea constituie Muzeul Național de Arte Plastice.

pc: monument.sit.md
pc: oldchisinau.com
pc: bani.md
pc: bani.md

Duma orășenească

Organul electiv, cu competenţe executive din cadrul administraţiei orăşeneşti, era responsabil de problemele gospodăreşti ale oraşului. Fosta dumă orășenească, reprezintă astăzi Primăria Muncipiului Chișinău. Clădirea deține elemente ale arhitecturii pentru palate, iar balconul de la al doilea etaj, situat deasupra intrării principale, subliniază puterea autorităților capitalei fostei gubernii.

pc: oldchisinau.com
pc: oldchisinau.com
pc: publika.md
pc: publika.md

Clădirea Judecătoriei Chișinău

Astăzi, aceasta reprezintă compania „Calea Ferată din Moldova”.

016_os

pc: locals.md
pc: locals.md

Biserica grecească

Arhitectura construcției este un exemplu al ilustrării tradițiilor armenești în arhitectură. Biserica a preluat numele „Sfântul Pantelimon”.

pc: oldchisinau.com
pc: oldchisinau.com
monument.sit.md
monument.sit.md

Turnul de Apă

În secolul al XX-lea, autoritățile din Chișinău nu aveau resursele financiare necesare pentru eradicarea problemelor ce vizează aprovizionarea localnicilor cu apă, asigurarea spațiilor verzi precum și stingerea incendiilor. De astfel, nu erau respectate normele sanitare pentru întreținerea resurselor existente. De aceea, s-a instituit o comisie specială pentru discutarea problemelor, în cadrul căreia a fost invocat și Alexandru Bernardazzi. Drept urmare, s-a decis să se construiască Castelul de Apă. Aici, la început, își avea sediul instituția furnizoare de apă potabilă din orașul gubernial.

15-oldchisinau-com

53811049

Alexandru Bernardazzi, pe lângă talentul său incontestabil în arhitectură, îi cucerea pe toți prin pasiunea cu care ținea discursuri, prin cordialitatea sa tovărășească, prin sinceritate și tendința sa de a-i ajuta pe toți. Acesta manifesta iubire pentru tot ceea ce era frumos, original și elegant. Întreaga sa viață a investit în activitatea sa suflet, multă energie, talent și fantezie.

La moartea sa, într-o revistă a fost publicat un necrolog în cadrul căruia puteau fi citite cuvintele:

„Precum pasărea de aur din povești, un mesager pentru inimi, lăsa să-i cadă aripile peste tot, așa și Alexandru Bernardazzi își arunca penele sale de aur pe suprafața meleagurilor unde ajungea trimis de soartă sau în sufletele oamenilor pe care îi  întâlnea.”

De asemenea, societatea din Chișinău a avut mai multe inițiative pentru perepetuarea creației și personalității arhitectului. În ziarul „Chișinău de Seară” au fost publicate mai multe articole despre viața și activitatea artistică a lui Alexandru Bernardazzi. În fața blocului de locuit ce se află la intersecția străzilor Sfatul Țării și București, în care a locuit arhitectul împreună cu familia sa, a fost plasată o placă de marmură memorială.

În anul 1982, la Chișinău, a avut loc o conferință științifică și tehnică dedicată trecerii a 150 de ani de la nașterea lui Alexandru Bernardazzi. În urma discuțiilor purtate, a fost decis ca strada Kuznecinaia să fie redenumită A.I.Bernardazzi. În plus, în 1983 pe fațada capelei gimnaziului de fete (în prezent Biserica Sfânta Teodora de la Sihla) a fost instalată o placă cu basorelieful din bronz care îl ilustrează pe renumitul arhitect.

800px-Bernardazzi_capella

Sursă: oldchisinau.com

Comentarii

comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.