În multe dintre marile orașe ale lumii ar fi dificil să ne imaginăm viața fără metrou. Cel din Paris, spre exemplu, are câte 1 stație la fiecare 500 de metri. În Londra, metroul are aproximativ 275 de stații, iar cel din New York- în jur de 450 de stații amplasate pe o rază de 620 de km pătrați.

Pe timpurile URSS-ului, exista o lege nescrisă, conform căreia în orașele care atingeau cifra de un milion de locuitori se proceda la construcția metroului. În unele orașe mai mici (de exemplu, în Volgograd sau Krivoi Roh), pentru a ameliora situația transportului public, au fost construite linii de tramvai rapid. Chișinău pe acea vreme avea 750 de mii de locuitori și aștepta să-i vină rândul când subteranele sale de asemenea vor fi străbătute de trenuri subterane.

feat_metrou

Chișinăul, la cei 120 de kilometri pătrați, ar trebui să aibă în jur de 50 de stații.

Municipiul Chișinău, pe lângă capitală, mai are în componența sa și alte localități. În prezent numărul locuitorilor capitalei se apropie de 800.000 de persoane, astfel transportul a devenit o problemă considerabilă. Este cunoscut și faptul că o pondere mare din populația municipiului face naveta zilnică din suburbie spre oraș și invers.

Cu câțiva ani în urmă edilul capitalei a avut ideea unui metrou în Chișinău. Este vorba despre tramvaiul de viteză sporită sau, cum i se mai spune, metrou uşor. „Pentru început, ar fi necesară o linie de metrou suprateran pe ruta Aeroport – Centru – regiunea de Vest”, zicea primarul. De asemenea acesta a menționat că va solicita în 2012 un studiu de fezabilitate pentru un astfel de proiect. Acest lucru însă nu va fi posibil fără construirea unor tunele în zona Telecentrului, a străzii Ismail, sectorul Ciocana, dar și în alte regiuni ale urbei.

În 2005 Institutul Urbanproiect a prezentat o variantă preliminară a Planului strategic de dezvoltare social-economică a Capitalei până în anul 2020. În paragraful 4.1.4 (Transportul și rețeaua de drumuri) al acestui plan era prevăzută utilizarea segmentului de cale ferată Strășeni — Ghidighici — Sculeanca — Visterniceni — Gara-Botanica de Jos — Aeroportul — Revaca a Căii Ferate a Moldovei pentru necesitățile municipiului, fiind adaptate stațiile existente și construind altele noi. Analizând soluțiile privind diminuarea traficului urban, geograful Andrei Herzen a realizat schema unui metrou la Chișinău, care ar urma să dețină 3 linii ce leagă orașele din suburbie și care intersectează în 3 puncte Chișinăul.

schema-metrou-chisinauschema metroului inexistent din Chișinău

Problema financiară și cauzele nerealizării

Conform unor cercetări, metroul este unica rezolvare corectă și ecologică a problemei transportului într-un oraș ce depășește 500.000 de locuitori. Metroul nu presupune doar tuneluri subterane, adesea liniile de metrou pot fi combinate cu cele de la suprafață. Se știe că pe traseul Strășeni-Mereni, există deja 11 stații de care se folosesc Căile Ferate ale Moldovei.

metrou_1-550x300

Cu câțiva ani în urmă, la Sofia a fost lansată a doua linie de metrou cu o distanță de 10 km, 11 stații, 18 trenuri și o capacitate de transportare a 130.000 de pasageri zilnic. Toate acestea au costat 956 milioane de euro. Pentru Chișinău, ar fi vital de construit cel puțin 2 linii de metrou, care în sumă ar costa 1 miliard 912 milioane de euro.

Nici o țară din lume nu începe în secolul XXI construcția de la zero a unui metrou.

Idea construcției unui metro în capitală se polemizează încă din anii ’80, însă aprobarea unui astfel de proiect are numeroase impedimente de tip financiar, geologic, urbanistic și estetic, cum ar fi:

  1. Suma majoră care nu poate fi acoperită de bugetul statului, nemaivorbind de cel municipal. O soluție ar fi investițiile Uniunii Europene.
  2. Problema ambuteiajelor și a șantierelor de contrucție, care ar distruge aproximativ toată infrastructura Chișinăului și ar crea o dereglare dramatică a traficului rutier. Orașul practic s-ar reconstrui de la capăt.
  3. Lipsa temeliei dintr-o zonă a orașului. Se presupune că înainte de extinderea Chișinăului vechi spre Sud-Est, din subterana actualului sector Botanica a fost extrasă practic toată piatra de temelie.
  4. De asemenea este cunoscut că în apropierea orașului se află beciurile vinăriei Mileștii Mici, care ocupă un spațiu de 182.000 m², și galeriile vinăriei Cricova, care se întind pe circa 53 ha de spațiu subteran. Acestea pot servi drept impedimente pentru traseul tunelurilor, fie pot fi deteriorate de către metroul propriu-zis.
  5. Urba este amplasată în zona seismică Vrancea, iar solul este supus unor frecvente alunecări de teren.  

Contactat de către Orașul Meu, șeful Rețeua Transport Electric Chișinău (RTEC), Gheorghe Morgoci a relatat: „Nu a fost înaintat nici un proiect despre construcția metroului. Am auzit de tramvaiuri ușoare, atât. Cât despre metrou- totul este posibil, dacă sunt bani. Deocamdată orașul nu are populația de un milion de oameni, așa că este devreme. Este desigur nevoie și de o anliză seismo-geologică a terenului.

Curiozitate: o stație virtuală a metroului chișinăuian a fost deschisă pe 22 septembrie 2010 pe adresa București 68. Metroul Virtual presupunea folosirea buncărelor reale și tunelurilor mitice în calitate de stații și substații pentru conexiune.

Păreri și concepte creative de soluționare

Părerile locuitorilor cu privire la construirea unei linii de metrou diferențiază. Deși sunt mulți care consideră că ar fi o alternativă bună, mai sunt și persoane care sunt mai predispuse spre construirea pistelor pentru bicicliști, suplinirea troleibuzelor vechi cu cele noi și adăugarea rutelor suplimentare, sau chiar reintroducerea tramvaiului. De asemenea majoritatea oamenilor ar fi de părerea că suma de aproape 2 miliarde de euro nu merită să fie cheltuită pe o astfel de problemă neprimordială cum ar fi diminuarea traficului urban, în moment ce există sute de alte subiecte stringente de ordin social, economic și politic.

Chisinaul_Subteran12

În contradicție cu toate piedicile s-a creat un concept imposibil în plan practic, dar destul de plauzibil în plan teoretic. Se propune unirea tuturor buncărelor, galeriilor, beciurilor, apeductelor și catacombelor, care creează rețeaua orașului subteran, cu tronsonul deja existent de cale ferată terestră. După reparația acestora, respectivul ansamblu ar constitui rețeaua de tuneluri pentru viitorul metrou chișinăuian, care ar lipsi bugetul țării de cheltuieli suplimentare.

________________________________________

Notă: acest articol reprezintă un studiu de caz, și nu o analiză bazată pe studiul specialiștilor în domeniul vizat.

Comentarii

comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.