Cel de-al Doilea Război Mondial a lăsat o amprentă semnificativă asupra istoriei Basarabiei, în special asupra aspectului Chișinăului de atunci. 

Chișinău în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Pentru Chișinău se luptau atât rușii, cât și românii. În anul 1940, actuala capitală a fost supusă bombardamentelor aviației. În continuare, orașul a fost ocupat de trupele române și s-a arborat steagul românesc deasupra catedralei. Numeroși evrei și-au pierdut viața sub puterea Jandarmeriei Române și unității exacentriste ”D”.

Mai târziu, Chișinăul a fost capturat de Imperiul Rus și, deși nu au avut loc lupte crâncene, orașul a avut de suferit fiind grav avariat, iar 70% din fondul locativ era pierdut.

”Când a început războiul, a fost panică mare în Chişinău şi foarte mulţi s-au refugiat la rudele de la ţară sau în România. Războiul a distrus, practic, tot centrul oraşului, cât şi alte zone. Din fericire, Chişinăul vechi a fost bombardat mai puţin. Doar o bombă a căzut în ograda unui vecin.” a declarat artistul plastic Glebus Sainciuc.

Reabilitarea Chișinăului de după Război

După cutremurul din 1940 și pe parcursul războiului, Chișinăul, de rând cu Varșovia și Dresden, a fost printre cele mai ruinate orașe din Europa. 70 % din clădiri și 100 % de obiecte de menire industrială au fost distruse.

O fetiță care a revenit la Chișinău în anul 1944 a declarat: ”Nu mai era orașul vesel și verde despre care patru ani la rând își amintea mama. Nu mai erau nici tramvaie roșii, nici case cu multe etaje, nici scuaruri, nici flori, nici înghețată în păhărele de napolitană, nici caruselurile cu bărcuțe de diferite culori – nu mai era nimic. Doar mormane de cărămizi distruse, pereți cu goluri în loc de geamuri, șine pentru tramvai și peste tot notițe proaspete: Verificat. Mine nu sunt”.

Întreaga reabilitare a Chișinăului a început în anul 1944, când în tot orașul au apărut înscrieri: ”Chișinăuieni – toate forțele pentru restabilirea orașului natal”. În următorii 5 ani Chișinăul a renăscut din cenușă.

12921093_953170921471106_1439379446_n

Pentru dezvoltarea şi restabilirea economică și agricolă, Uniunea Sovietică a trimis aproximativ 1.500 de buni specialişti – medici, profesori, ingineri. Un mare cadou a primit oraşul în 1945, când al doilea Institut Medical din Leningrad a sosit la Chişinău. Acesta a adus o bibliotecă voluminoasă și valoroasă, perlele ei fiind manuscrisele Aviţen. În același an este deschis magazinul ”Buchinist” în centrul orașului și i-a naștere ansamblul național de dans ”Joc”.

hqdefault

În 1946, au fost restabilite căile de tramvai, iar la 1 octombrie a fost înființată Universitatea de Stat din Chișinău. Mai târziu, a fost aprobat Planul General de Reconstruire a Chișinăului sub conducerea remarcabilului arhitector Alexei Șciusev.

În anul 1948, suprafața scuarurilor, gazoanelor și a florăriilor depășea de 2 ori suprafața de până la război. Un an mai târziu și-a început activitatea și prima linie de troleibuze și a fost deschisă prima filială moldovenească a Academiei de Științe a URSS.

photo34

Către anul 1950:

  • au fost asfaltate 77.000 metri pătrați de carosabil și 62.000 metri pătrați de trotuare;
  • 90% din apartamente erau electrificate, rețeaua de alimentare cu apă acoperea 45 % din clădiri, iar rețelele de canalizare – 20 %;
  • activau 13 spitale;
  • au fost deschise 4 cinematografe;
  • au fost puse bazele Grădinii Botanice a Academiei de Științe a RSSM;
  • numărul de elevi a crescut de peste 22 de ori;
  • au fost construite 85 de fabrici și uzine, ceea ce constituia 106 % din numărul de construcții plănuite;
  • fondul locativ s-a majorat de la 227.000 metri pătrați la 605.000 metri pătrați;
  • populația Chișinăului a crescut de 5 ori, ajungând la 130.000 de persoane;
  • a fost deschisă prima benzinărie din Chișinău;
  • este proiectată clădirea modernă a gării;

Către 1951:

  • a fost înființat un parc verde, frumos, în jurul lacului Comsomolist (azi Valea Morilor);
  • a fost construită prima clădire locativă cu 5 nivele;
  • Chișinăul devine un imens centru industrial și cultural al republicii;

istoriya-kishineva-8428-9

La sfârşitul anilor 1950, la Chişinău se dezvoltă ramuri tinere în industrie, cum ar fi construcţia maşinilor și pieselor. Industriile de prelucrare şi industria uşoară se dezvoltau rapid şi productiv. Se dau în exploatare întreprinderile vinicole şi combinatul de tutun. În 1957, se deschide oficial Aleea Clasicilor și pe turnul televiziunii este situat studio ”Moldova-film”.

istoriya-kishineva-8428-10

istoriya-kishineva-8428-12

  • în 1960 este înființat teatrul ”Luceafărul”;
  • în 1965 își deschide larg ușile cinematograful ”Moscova”
  • Chișinăul este decorat cu Ordinul Lenin cu ocazia împlinirii a 500 de ani și pentru ”realizările în construirea comunismului”;
  • este creat parcul Valea Trandafirilor cu o suprafață de 145 ha;
  • în 1974 este construit Palatul Național;
  • în 1978 este fondată Sala cu Orgă;
  • în 1980 ia naștere Teatrul de Operă și Balet
  • este fondat Circul de Stat din Moldova

image5@w.940

26_big

Un factor foarte important pentru dezvoltarea oraşului a fost decizia Consiliului de Miniştri al URSS din 1971 „Cu privire la măsurile pentru dezvoltarea în continuare a oraşului Chişinău„; în conformitate cu această hotărâre, orașul a primit aproximativ un miliard de ruble pentru dezvoltarea ulterioară.

În anii 1980 a fost planificată dezvoltarea de mai departe a oraşului și a fost anunţat și un concurs pentru cel mai detaliat proiect. Dar concursul nu a mai avut loc din cauza desființării Uniunii Sovietice.

În anul 1981 a fost construit transportul pe cablu, dar a fost dat în exploatare abia în anul 1990. Tot în această perioadă, în oraș a început din nou să lucreze Primăria. Primul primar de Chișinău a fost N.Kostin.

istoriya-kishineva-8428-11

Reabilitarea Chișinăului de după cel de-al Doilea Război Mondial a fost un proces lung, dar absolut necesar orașului nostru ,care era puternic avariat de bombardamentele suferite. Chișinăuienii au arătat că se poate, iar în perioade foarte scurte de timp au restaurat necesarul vital unui oraș pentru ca ulterior să contribuie tot mai mult la modernizarea Chișinăului și aprovizionarea acestuia cu întreprinderi, uzine, edificii, clădiri, monumente. Toate aceste construcții au contribuit la imaginea Chișinăului de astăzi și au lăsat o filă memorabilă în istoria orașului, dar și în istoria participanților la restaurare.

 

Sursă : prospect.md , vipmagazin.md

Comentarii

comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.