Prin secolul XIX, două femei- o baronesă și o principesă, au ridicat două clădiri măiestuoase una lângă cealaltă. O școală de fete în 1892 și puțin mai târziu un azil pentru bătrâni, în 1897. Le-am descoperit pe ambele într-o zi de toamnă a lui 2015 (chiar dacă în poză e iarnă).

Processed with VSCOcam with f2 presetpoză: Anetta D

Uneori, hoinăresc pe străzile din centrul vechi în lung și-n lat, mai ales în weekend-uri, în zilele de toamnă sau primăvară. Caut drame, istorii frumoase, destine, arhitecturi din perioadele atât de frumoase ale Chișinăului și tot felul de curiozități ascunse de diverse monumente. Pe strada Alexei Mateevici am găsit de toate.

Așa mi-am găsit locul perfect unde îmi place să-mi beau cafeaua: curtea Conservatorului. Prima oară când am venit acolo era toamnă și a fost din pură curiozitate, pentru că de fapt am vrut să fac poze faimoasei clădiri de alături – Clădirea Baronesei Iuliei von Gheiking. Sau tot ce a mai rămas din ea..

La conservator era liniște, studenți puțini pe afară; am făcut câteva poze cu ambele clădiri și m-am așezat pe una din cele două bănci din față. Îmi băusem cafeaua și nu-mi dădeam seama: cum era posibil să fie atât de liniște? E un loc unic. Parcă eram într-un alt secol, departe de gălăgia orașului de acum. Nu-mi prea dau seama ce-l face pentru mine atât de special – deși pot să înțeleg. Două monumente superbe de arhitectură cu istorii atât de fascinante. Primul, temeiat în 1892, care a devenit la scurt timp un gimnaziu de fete condus de Iulia von Gheiking, iar al doilea- construit în 1897, fiind un azil pentru bătrâni, condus de Principesa Eufrosenia Viazemsky.

 

 

 

 

 

 

În perioada interbelică ambele clădiri găzduiau licee – primul devine Liceul Alexandru Donici, iar azilul- Liceul Mihai Eminescu (a fost și pentru o perioadă foarte scurtă Rezidența Regală). În perioada postbelică edificiile își mențin importanța lor, dat fiind faptul că în primul se va afla sediul Sovietului Comisarilor Norodnici ai RSSM, iar în al doilea- sediul Consiliului de Miniștri.

801
poze: oldchisinau.com

Însă clădirea baronesei Iulia von Gheiking n-a avut o istorie tocmai fericită. După sediul Sovietului Comisarilor Norodnici al RSSM, edificiul devine școala medie nr.5, dar ulterior a fost lăsat în paragină. Acum e într-o stare deplorabilă. Cealaltă construcție mai redă frumusețea și splendoarea de odinioară, iar câteodată- chiar și liniștea de atunci…

Personal, m-au cucerit istoriile ce stau în spatele acestora. Două femei ale Chișinăului, ambele din familii de elită, dând dovadă de un altruism rar întâlnit, care au decis să înființeze două instituții pentru binele și folosul societății. Din nefericire, la etapa actuală puțini cunosc poveștile acestor monumente de arhitectură, cu atât mai puțin se știe despre cele ce ne-au lăsat drept moștenire astfel de bijuterii.

dscn0275
img_20160120_231752
 Poze: Anetta D. 2015/2016

P.S.Orice monument de arhitectură din orașul nostru e ca o poveste. O poveste frumoasă, cu multe capitole, cu multe personaje și lecții de viață, uneori fascinante, alteori- pline de dramă.

Articol realizat de Anetta Dabija pentru blog-ul savechisinau.wordpress.com

Comentarii

comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.