Teatrul Naţional din Chişinău a fost una dintre primele instituții de acest gen, cu caracter românesc, din Basarabia. Acesta a fost inaugurat pe 6 octombrie 1921, la inițiativa unui grup de fruntași ai vieții publice locale, în frunte cu Sergiu T. Niţă, ministru al Basarabiei în guvernul României.

În anul 1922, potrivit cererii Ministerului Culturii din București a fost întocmit un proiect ce avea drept scop căutarea actorilor în trupa Ministerului Artelor pentru Basarabia, Bucovina și Transilvania.

Actorii bucureșteni Vasile Leonescu și Constantin Mărculescu au fost cei care au dat un nou imbolt reorganizării Teatrului din Chișinău. Trupa a încercat să abordeze piese originale, precum și lucrări din dramaturgia franceză, italiană, norvegiană și cea rusă.

Timp de un deceniu administrarea Teatrului Național din Chișinău a fost asigurată de personalități notorii precum: George Topârceanu, Corneliu Sachel Arescu, Ion Livescu. Actori cu renume ca: Emil Botta, Ștefan Braborescu, Sergiu Cujbă, Mișu Fotino au însuflețit chipuri și forme în primul teatru românesc profesionist de la Chișinău.

În anul 1935 activitatea a trei teatre naționale din Craiova, Cernăuți, și Chișinău a fost suspendată, motivul principal fiind un ordin ministerial. Deși existența Teatrului Național din Chișinău nu a fost de durată, cu siguranță a avut un impact semnficativ pentru contemporani.

După anexarea Basarabiei la URSS, la Chișinău s-a constituit Teatrul Moldovenesc de Stat al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti . În perioada postbelică repertoriul se rezuma la piese traduse din limba rusă, cu tematica „realismului socialist” conservator, care a marcat și stilistica colectivului artistic. Trupa era compusă din actori  basarabeni de formație românească și actori ai Teatrului Moldovenesc de Stat fondat în 1933, cu scopuri propagandistice. În 1952, Teatrul Moldovenesc Academic Muzical-Dramatic de Stat „A. S. Puşkin” angajează un grup de actori de vocație, absolvenți ai Institutului de Teatru, Muzică și Cinematografie „Aleksandr Ostrovski” din Leningrad.  Printre ei, viitoarele vedete teatrale: Valeriu Cupcea, Constanța Târţău, Gheorghe Hasso. La repertoriul  național  se revine abia la sfârșitul anilor 50, prin montarea unor piese din dramaturgia clasică: „Sânziana și Pepelea”, „Fântâna Blanduziei”, “Ovidiu”, „Iașii în carnaval””, „Soacra cu trei nurori”, „O scrisoare pierdută”.

URSSimage_210_3_large

Un act de demnitate și curaj civic, dar și un gest de restabilire a dreptății istorice, îl constituie montarea pieselor dramaturgilor contemporani: Aureliu Busuioc, Alexei Marinat, Ion Druță, Gheorghe Malarciuc, Dumitru Matcovschi. Regizorii care au asigurat succesul spectacolelor au fost: Valeriu Cupcea, Ion Bordeianu, Andrei Băleanu, Veniamin Apostol, Ion Sandri-Şcurea. Spectacolele: „Mihai Eminescu”(1966) cu Valeriu Cupcea în rolul titular, „Tache, Ianche și Cadâr” (1960), „Păsările tinereții noastre” (1972), „Tata” și „Președintele” cu Victor Ciutac, au constituit adevărate evenimente. În anul 1988 teatrul este zguduit din temelii de conflicte  și ajunge într-un colaps, culminând cu închiderea sediului pentru reconstrucție. Aceasta a durat cinci ani, timp în care teatrul este reorganizat. Până în 1994 instituțiana funcționat ca teatru-studio, sub conducerea lui Victor Ciutac. Numele lui Mihai Eminescu îi este atribuit în 1988. Din iulie 1994, în urma unui concurs de creație, este oficializat cu titlul onorific de Teatru Național.

Teatrul_Eminescul_040211_14

Spectacolele Teatrului Național au cucerit şi continuă să cucerească simpatia publicului. Acset fapt este dovedit prin trofeele obșinute la: Festivalul „I. L. Caragiale”, București, din 1993 pînă în prezent; Festivalul Școlilor Europene de Teatru, Târgu-Mureș, 1994; Festivalul de Comedie, București 1995; Festivalul „Zolotoi Liv”, Lvov, Ucraina, 1998; Festivalul „A.P. Cehov”, Moscova, mai 1998; Festivalul Divadelna Nitra, Slovacia, 1998; Festivalul de Comedie, Vaslui – 2000, 2005, 2008; Gala Teatrelor Naționale, Cluj-Napoca 2000; Festivalul de Teatru Experimental din Cairo, 1996, 2000, 2005, Festivalul Internațional de Teatru Clasic, Arad, 2010.

Din 2015, Teatrul Național, la iniţiativa Directorului General Petru Hadârcă, a iniţiat Proiectul Reuniunea Teatrelor Naţionale la Chişinău, eveniment desfășurat anual.

Redacția „Orașul Meu” vă îndeamnă să mergeți la Teatru.

Articol de Elena Ceban

Comentarii

comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.